• Photo: Maksym Kudymets
    În fața Dvs este expus un proiect de fotografie care redă istoria recentă a Ucrainei. O istorie zguduitoare ce cuprinde perioada noiembrie 2013 – începutul „Revoluției demnității” și până în zilele de astăzi.
  • Statalitatea ucraineană este o moștenire de secole. Ucrainenii provin de la vechiul popor al Rusiei Kievene. Încă din acele vremuri ei tindeau să-și înființeze propriul stat, apărându-i, mai apoi, cu dârzenie hotarele și independența.
  • Photo: H. Pshenychny Central State CinePhotoPhono Archive of Ukraine
    De la mijlocul secolului al XVII-lea Statul Moscovit, obsedat de ideea maniacală să rupă statul ucrainean cu orice preț din spațiul european, a râvnit mereu să-l încorporeze în imperiul său. Și a reușit să facă acest lucru până la căderea ultimului imperiu moscovit – imperiul sovietic.
  • Photo: Yurko Dyachyshyn
    Prin urmare, începând cu anul 1991, prin depășirea problemelor economiei post-sovietice și a pasivității funcționarilor post-comuniști, ucrainenii aspiră să revină în lumea europeană.

Intro

  • Photo: AP
    În anul 2011, Președintele Ucrainei Viktor Ianukovici a declarat oficial că sprijină aspirațiile pro-occidentale ale poporului ucrainean și dorința lui de a se alătura familiei europene. Un pas important spre integrare ar fi fost semnarea Acordului de asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Or, pregătirile în acest sens luaseră start încă în anul 2007. Integrarea europeană a fost sprijinită de majoritatea populației Ucrainei. Singurul stat care și-a exprimat nemulțumirea în aceast sens a fost Federația Rusă.
  • Photo: Sergei Karpukhin, REUTERS
    Kremlinul a început să facă presiuni asupra Kievului, având drept scop suspendarea procesului de pregătire pentru semnarea Acordului de asociere cu UE. Președintele rus Vladimir Putin a încercat prin șantaj să-l convingă pe omologul său ucranean să renunțe la viitorul european al Ucrainei. Încă din secolul al XVII-lea rușii practică politici potrivit cărora Ucraina se află în zona intereselor geopolitice ale Moscovei, este o parte a așa-zisului „spațiu rus”. Chiar și în secolul al XX-lea autoritățile ruse și-au demostrat în mod repetat intențiile clare cu privire la Ucraina, distrugând în anul 1920 Republica Populară Ucraineană și organizând foametea din anii 1932-1933, care a ucis 6 milioane de ucraineni. În aceeași listă se înscriu și represiunile staliniste în perioada anilor 1936-1938.
  • Photo: Sergei Grits, AP
    În noiembrie 2013, cu câteva zile înainte de semnarea Acordului, Ianukovici, sub presiunea Kremlinului, a declarat amânarea semnării documentului. Faptul a provocat nemulțumiri din partea poporului ucrainean și a liderilor europeni.
  • Photo: Ryan Anderson/Flickr/Creative Commons
    În noaptea de 21 noiembrie 2013 în Kiev și, mai apoi, în alte orașe, cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan ca răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta. Protestele au fost începute de către studenți la care, în scurt timp, li s-au alăturat partidele din opoziție și alte grupări pro-europene. Mișcarea Euromaidan a luat proporții după represiunea de la Kiev din noaptea de 30 noiembrie. În cadrul mișcării, în iarna lui 2013 s-au organizat numeroase mitinguri, demonstrații și greve studențești în întreaga Ucraină. Astfel, pe lângă demonstrațiile de proporții din Piața Independenței din Kiev (Maidan Nezalejnosti) și străzile adiacente, proteste au avut loc în toate marile orașe ucrainene precum și în diaspora ucraineană din întreaga lume. Maidanul a devenit un simbol pentru Ucraina. Anume pe Maidan în 1990 a avut loc „Revoluția de granit”, care a dat naștere independenței Ucrainei și, mai apoi, „Revoluția portocalie” din 2004, care nu i-a dat posibilitate lui Viktor Ianukovici să falsifice rezultatele alegerilor prezidențiale.
  • Photo: Oleksandr Piliugin
    Cetățenii au ieșit în stradă și în piețe cerând Președintelui semnarea Acordul de asociere care era stabilită pentru data de 29 noiembrie, la summit-ul „Ucraina – UE”.
  • Photo: Konstantin Chernichkin
    Forțele motrice ale protestelor pașnice au fost tinerii, intelectualitatea, jurnaliștii, oamenii de cultură și activiștii publici etc. Cu toate acestea, la grandioasele mitinguri au participat toate segmentele societății ucrainene – mișcarea pro-europeană în Ucraina a devenit una națională.
  • Photo: Petro Zadorozhnyy
    Pe fundalul corupției, a „nepotismului” și acoperirii bandiților, a hoților în fața justiției, semnarea Acordului de asociere cu UE era văzută de către cetățenii ucraineni ca o șansă pentru schimbare. De acest motiv, suspendarea procesului de pregătire pentru semnarea lui a însemnat pentru societatea ucraineană pierderea ultimei șanse de modernizare a țării.
  • Photo: AFP/tsn.ua
    În noaptea de 30 noiembrie, forțele de securitate au luat măsuri pentru a curăța zona de participanți la protest, care se adunaseră spontan în Piața Independenței (Maidanul) din Kiev în număr de circa 400 de protestatari, majoritatea studenți.
  • Photo: REUTERS
    Ca urmare a aplicării ilegale a forței fizice de către polițiști, zeci de potestatari pașnici au fost internați în spitale. A doua zi poliția a început să-i percheziționeze și să-i aresteze pe toți protestatarii din centrul Kievului.
  • Photo: Sergei Chuzavkov, AP
    O abordare similară de dispersare a acțiunilor publice se practică de câțiva ani în Rusia. În Ucraina, însă, asta s-a întâmplat pentru prima dată, ceea ce a provocat radicalizarea și răzbunarea imediată a societății.
  • Photo: Volodymyr Shuvayev, AFP
    Și după doar câteva luni ucrainenii vor găsi pe rețelele de socializare poze cu mlitari și milițieni ruși în uniforme ale detașamentului cu destinație specială „Berkut” care la comanda autorităților „apărau” ordinea publică în Kiev.
  • Photo: Maks Trebuhov
    Oamenii care au scăpat de persecuția „Berkut”-ului s-au ascuns în Mănăstirea lui Mihail în Piața Sf. Mihail unde li s-a acordat primul ajutor medical.
  • Photo: Mstyslav Chernov
    În seara de 30 noiembrie, în piața din fața mănăstirii s-au adunat peste 25 mii de oameni indignați de acțiunile autorităților. Evenimentele din acea seară au servit drept punct de cotitură în desfășurarea protestelor din Ucraina care a schimbat accentul acțiunilor publice de la unul pro-european la cel anti-guvern.
  • Photo: Lazlo Belichay, EPA
    Catedrala s-a transformat într-un adevărat centru de protestatari. Cetățenii de rând au început să adune acolo haine groase, bani și sute de kg de produse alimentare de bază.

Noiembrie

  • Photo: Kostiantyn Chernichkin
    La 1 decembrie 2013, peste 1 milion de ucraineni au ieșit la marșul de protest cerând să fie pedepsiți cei care au aplicat forța fizică asupra protestatarilor pașnici, precum și semnarea de către Președinte a Acordului de asociere cu UE. Marșuri similare și mitinguri au avut loc în zeci de orașe din Ucraina.
  • Photo: Natalia Kravchuk
    La mitinguri cetățenii au început să ceară demisia Guvernului, tragerea la răspundere a Ministrului de interne Vitali Zaharcenko, etc. În majoritatea orașelor din Ucraina au fost desfășurate adunări populare de tip „vece”.
  • Photo: Maksym Balandiukh
    Comunitatea internațională a început să acorde o atenție sporită protestelor din Ucraina. Mass-media din străinătate a început să oglindească minuțios „marșul milionului” și protestele din Ucraina. Presa rusească, însă, continua să desfășoare propaganda putinistă, difuzând reportaje despre câteva „grupuri mici de protestatari” și „fasciști” din centrul orașului Kiev.
  • Photo: Sergei Chuzavkov, AP
    Putin continuă să-l „convingă” pe Ianukovici de corectitudinea acțiunilor sale, oferind-i un credit în suma de 3 miliarde dolari și alte preferințe economice. Rusia încă nu vrea să realizeze că tot mai mulți cetățeni ucrainenei se răzbună împotriva marionetei Kremlinului. Așa a luat start în Ucraina cel de-al doilea Maidan (Euromaidanul).
  • Photo: GLEB GARANICH, REUTERS
    La 1 decembrie în Piața Independenței din Kiev a început construcția unui orășel din corturi. Cetățenii indignați au lansat un protest pașnic având drept scop îndeplinirea de către autoritățile ucrainene a condițiilor Euromaidanului.
  • Photo: Sergey Supinsky, AFP
    În Piața Independenței au fost organizate bucătării, puncte de informații, toalete, centre medicale și chiar de învățământ. Acest lucru a avut loc din inițiuativa societății civile, în mod spontan, fără instrucțiunile cuiva „de sus”.
  • Photo: Markiyan Matsekh
    Proteste similare au început să se desfășoare în mai multe regiuni ale Ucrainei. Au fost stabilite zeci de orășele de corturi în centrele regionale din țară. Societatea civilă colecta mijloace și produse alimentare pentru a sprijini protestatarii din Kiev. În susținerea Euromaidanului sunt desfășurate evenimente culturale și marșuri în multe țări.
  • Photo: Volodymyr Shuvayev, AFP
    Președintele Viktor Ianukovici a respins toate cerințele societății civile și a refuzat să dialogheze cu protestatarii. În ciuda angajamentul public de a respecta dreptul la protest pașnic, în noaptea de 10 decembrie autoritățile au încearcat să distrugă orașul de corturi din centrul capitalei.
  • Photo: Maksym Balandiukh
    În atacul împotriva protestatarilor au fost implicați sute de colaboratori ai „Berkut”-ului, precum și ai forțelor cu destinație specială. Cu toate acestea, pentru a proteja Maidanul în acea noapte geroasă în stradă au ieșit mii de locuitori ai capitalei. Ei au format un zid viu, blocând accesul forțelor speciale spre orășelul de corturi de pe Maidan.
  • Photo: Mykhaylo Petiakh
    În dimineața zilei de 11 decembrie, protestatarii au început a cere demisia președintelui Ianukovici.
  • Photo: Brendan Hoffman, Getty images
    Euromaidanul a supraviețuit și a devenit un teritoriu al libertății într-o țară în care președintele Ianukovici și echipa sa au stabilit „ordinea” lor. Centrul capitalei s-a transformat într-o adevărată „Sece Zaparojană” a cazacilor – o comunitate de oameni liberi și demni.
  • Photo: Petro Zadorozhnyy
    Atitudinea negativă a guvernului față de cetățeni a provocat sporirea numărului adepților Euromaidanului. Zeci de mii de voluntari din toată țara au început să colecteze medicamente, alimente și bani întru sprijinirea protestelor din capitală.
  • Photo: Vladyslav Musienko
    Pentru a discredita protestele populare, guvernul a început să organizeze manifestații împotriva Maidanului. Folosind resurse administrative, autoritățile au desfășurat așa-numitul „Antimaidan” la care au participat, în mare parte, funcționarii publici amenințați de concedieri. Pe Antimaidan au fost aduși grupări ultra și așa- numiții „titușki” – un grup organizat de mercenari, tineri, proletari, huligani, gopnici, inclusiv și sportivi, adesea și infractori; folosiți de guvernul Azarov pentru motivarea aplicării forței în cadrul protestelor opoziției, aceste grupări având scopul a provoca dezordini.

Decembrie

  • Photo: YURI KOCHETKOV, EPA
    Dupa ce a pierdut aliații în Europa și credibilitatea în rândul cetățenilor, președintele Ianukovici a început a promova activ o politică de apropiere de Rusia. În Ucraina s-a aplicat modelul rus în atacul asupra libertăților civile.
  • Photo: Maks LEVIN, LB
    Ziua de 16 ianuarie 2014 a fost un punct de cotitură. Parlamentul în mod ilegal a adoptat legi care restricționează substanțial libertatea de exprimare, de întrunire, precum și ONG-urile independente. Deputații, de fapt, au scos în afara legii orice încercare de a promova o opinie alternativă, au introdus cenzura pe Internet, site-urile au fost obligate să se înregistreze, cardurile-sim puteau fi vândute doar cu prezentarea buletinelor de identitate.
  • Photo: ZN.UA
    Aceste „legі dictatoriale” au fost adoptate cu sprijinul majorității parlamentare a partidelor pro-prezidențiale: Partidul Regiunilor și Partidul Comunist. Majoritatea deputați nici măcar n-au citit legile pentru adoptarea cărora au votat.
  • Photo: Kudymets Maksym
    În țară a început campania împotriva adepților Euromaidanului. Au fost răpiți și bătuți activiști, voluntari. În Kiev din alte regiuni au fost aduși titușki care terorizau atât protestatarii pașnici adepți ai Euromaidanului, cât și simplii trecători pe stradă. Au început să ardă mașini, să organizeze acte de vandalism pentru intimidarea societății. Șoferii adepți ai Euromaidanului s-au organizat în comunitatea „AutoMaidan” – pentru a proteja orașul de criminalii pro-regimului Ianukovici.
  • Photo: GURNIAK VIKTOR, LUFA
    Cetățenii n-au acceptat să fie lipsiți de libertăți și s-au revoltat împotriva tiraniei. Pe strada Grușevski, în apropeirea clădirii Guvernului și a Parlamentului, au avut loc confruntări între protestatari și poliție. Forțele au aplicat împotriva protestatarilor arme de foc, grenade paralizante și vehicule blindate.
  • Photo: Trebukhov Maksym
    De partea poliției, contrar legilor din Ucraina, au fost antrenate și forțe cu destinație specială din Rusia. Protestatarii prinși de poliție au fost umiliți și supuși unor torturi. De exemplu, pe reţeaua de socializare Facebook a fost postat un filmuleţ cu un protestatar fără haine, cu vânătăi pe tot corpul, ţinut în frig la minus 10 grade și umilit de către reprezentanţii forţelor de ordine. Un poliţist nu a ezitat să pozeze alături de protestatarul gol, ca mai apoi să-l lovească înainte de îmbarcarea în autobuz.
  • Photo: Ratushniak Oleksandr
    Ca urmare a acțiunilor violente și ilegale ale poliției mai multe persoane au fost ucise și sute rănite. Cu toate acestea, după confruntările de pe strada Grușevski, autoritățile au organizat răpirea și uciderea ulterioară a răniților care au supraviețuit și au fost internați în spitale.
  • Photo: Kudymets Maksym
    După câteva zile de ciocniri sângeroase forțele se retrag. Euromaidanul rămâne până la îndeplinirea revendicărilor stabilite anterior.

Ianuarie

  • Photo: Maks Levin
    La 18 februarie 2014 protestatarii a organizat un marș pașnic cerând parlamentului abolirea „legilor dictatoriale”. Cu toate acestea, guvernul a refuzat să îndeplinească cerințele cetățenilor.
  • Photo: Vladyslav Musienko
    În ciuda promisiunilor făcute de către guvern a asigura siguranța protestatarilor, sute de bandiți înarmați, împreună cu poliția, au atacat protestatarii. Cu această acțiune a început cea mai sângeroasă confruntare în perioada Euromaidanului care a durat timp de 3 zile.
  • Photo: REUTERS, Stringer
    Guvernul folosește muniții de luptă, lunetisti și bandiți înarmați și începe asaltul Maidanului.
  • Photo: Alexander Sherbakov, AP
    Mai mult de o sută de persoane au fost ucise și mii rănite.
  • Photo: Yurko Dyachyshyn
    Ciocnirile sângeroase de pe Maidan a provocat răzbunări în regiunile Ucrainei.
  • Photo: Yurko Dyachyshyn
    Întrucât autoritățile au ignorat cererile protestatarilor, cetățenii au luat cu asalt clădirile autorităților statului în majoritatea regiunior din Verstul Ucrainei.
  • Photo: Palamarchuk Pavlo
    Poliția se retrage,ofițerii îți dau demisia și părăsesc departamentele. Pentru a păstra oridinea publică este înființată Garda Civică, care patrulează străzile orașelor.
  • Photo: YouTube screenshots
    Președintele Ianukovici pierde controlul asupra situației din capitală, în regiunile vestice, centrale și de sud ale țării. În noaptea de 22 februarie 2014 Victor Ianukovici părăsește Kievul și se mută la Harkov, unde, cu sprijinul Moscovei, încearcă să convoace un Congres întru separarea regiunilor de est. Dar planul a eșuat.
  • Photo: Konstantin Chernichkin, REUTERS
    Ianukovici și majoritatea membrilor guvernului, luând obiectele de valoare furate, au fugit în Rusia. Conform Constituției Ucrainei, președintele fugar a fost suspendat din cauza incapacității de a exercita funcția de șef al statului. Până la alegerile prezidențiale funcția noului președinte al țării o deține președintele Radei Supreme Oleksandr Turcinov. A fost investit și noul guvern în frunte cu Arseni Iațeniuk.
  • Photo: Yurko Dyachyshyn
    După aceasta ucraineni au aflat despre numeroasele cazuri de corupție și fraude de proporție. Publicul larg obține posibilitatea să vadă apartamentele private ale președintelui, procurorului general și ale altor înalți funcțioari de stat care, potrivit datelor oficiale, nu au avut afaceri și nu a putut face averi atât de mari.
  • Photo: Brendan Hoffman, Europress
    În general, în conformitate cu datele Procuraturii Generale ale Ucraine, Viktor Ianukovici a furat din bugetul de stat peste 100 miliarde de dolari.
  • Photo: Lazlo Beliczay, EPA
    Ucraina a plătit un preț enorm de mare pentru libertate și pentru opțiunea sa civilizațională – de a rămâne un stat european.
  • Photo: Baz Ratner, Reuters
    În perioada protestelor din noiembrie 2013 până în februarie 2014, care au trecut în istorie sub denumirea de „Revoluția demnității”, au fost ucise peste 100 de persoane. Ca victime ale regimului Ianukovici au căzut nu doar cetățeni de etnie ucraineană, ci și belarusă armeană și georgiană.
  • Photo: Vladyslav Musienko
    Ei toți fac parte din memorialul martirilor pentru independența Ucrainei – „Nebesna Sotnia”.
  • Photo: Yurko Dyachyshyn
    Imediat după căderea regimului Ianukovici a început restaurarea vieții pașnice, s- au luat măsuri pentru stabilizarea economiei. Obiectivul principal a fost desfășurarea alegerilor prezidențiale din 25 mai, pentru ca statul să aibă un nou lider legitim.
  • Photo: Vladyslav Musienko
    În timp ce în capitală organele de poliție își recuperau atribuțiile, ordinea publică era asigurată parțial de „Autoapărarea Maidanului”. Ea au luat în custodie, inclusiv clădirile ministerelor, Parlamentului, precum și ambasade străine.
  • Photo: Volodymyr Hontar, UNIAN
    Noul guvern a restabilit imediat procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de asociere cu UE.

Februarie

  • Photo: Ivan Sekretarev, AP
    Când devine clar că încercarea de a mitui guvernul ucrainean a eșuat, iar Kievul oficial se îndreaptă spre Europa, conducerea Rusiei a recurs la agresiune militară directă.
  • Photo: Sean Gallup, GETTY
    Folosind propriile forțe armate din cadrul Flotei Mării Negre din Crimeea, Rusia ocupă clădirile guvernamentale, unitățile militare și alte obiecte importante de infrastructură ucraineană de pe peninsulă. Flota rusă din Crimeea a fost moștenită de Moscova încă de la Uniunea Sovietică. Dislocarea sa pe teritoriul Ucrainei a fost convenită pentru o perioadă limitată de acorduri interstatale ucraineano-ruse.
  • Photo: ANTON PEDKO, EPA
    Prin agresiunea sa Rusia a încălcat toate acordurile internaționale și interguvernamentale, prin care a recunoscut granițele existente și integritatea teritorială a Ucrainei, printre ele și Memorandumul de la Budapesta, semnat în 1994. Cu toate acestea, ocuparea Crimeei a fost doar începutul „propriului joc” al președintelui rus Vladimir Putin.
  • Photo: VIKTOR DRACHEV, AFP
    În Republica Autonomă Crimeea, teritoriu integral al Ucrainei, trupele rusești și autoritățile autoproclamate organizează un „referendum”, prin care se decide aderarea la Federația Rusă. Rusia recunoaște rezultatele acestui pseudoreferendum, iar Kremlinul oficial, în stitlul Uniunii Sovietice, sărbătorește „reunirea acestor teritorii cu patria-mamă”.
  • Photo: Ivan Sekretarev, AP
    În Crimeea regimul de ocupație a lansat o campanie de asuprire a ucrainenilor și a Kırımlı (tătarilor din Crimeea). Cetățenii patrioți au fost răpiți și intimidați – unii au fost găsiți chiar morți.
  • Photo: Sergei Grits, AP
    Comunitatea internațională a condamnat acțiunile Rusiei și a recurs la aplicarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei. Adunarea Generală a ONU cu o sută de voturi „pro” recunoaște Crimeea ca parte componentă a Ucrainei. „Contra” s-au pronunțat doar Federația Rusă și aliații ei de „suflet” – Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Coreea de Nord, Nicaragua, Sudan, Siria, Zimbabwe, Venezuela.
  • Photo: Artur Shvarts, EPA
    După ocuparea definitivă a Crimeei a început o adevărată campanie de represiuni împotriva tătarilor din Crimeea. Or, ei n-au recunoscut noile autorități, nu l-au recunoscut pe Vladimir Putin președinte, au refuzat să primească cetățenia Federației Ruse. De facto, tătarii pentru a doua oară și-au pierdut patria, la fel ca și în timpul deportărilor inițiate de Iosif Stalin.
  • Photo: Alexander Polegenko, AP Photo
    Ocupanții au început să urmărească sediul organizației tătarilor din Crimeea, să aresteze lideri de opinie, ostili ocupației ruse. Au fost interzise activitățile publice cu prilejul aniversării deportărilor tătarilor.
  • Photo: Reuters, stringer
    Liderilor tătarilor din peninsulă, lui Mustafa Djemilev și Refat Ciubarov, li s-a interzis intrarea în Crimeea. La Simferopol a fost blocată activitatea Mejlisului (organ de autoadministrare a poporului tătar din această republică autonomă).
  • Photo: Lyseyko Markiyan
    Ca urmare a ocupației Crimeei, în Ucraina continentală s-au mutat mai mult de 19 mii de persoane.

Martie

  • Photo: REUTERS
    După ocuparea Crimeei Rusia a încercat să destabilizeze situația din Ucraina și să separe o treime de regiuni (8 din cele 24).
  • Photo: YANNIS BEHRAKIS, REUTERS
    În primăvara anului 2014 diversanții ruși au pornit deschis o campanie de destabilizare a situației din regiunile sudice și estice ale Ucrainei.
  • Photo: Roman PELIPEY, EPA
    Pentru a pune în aplicare planul lor ai au început să manipuleze oamenii defavorizați socialmente și nostalgicii după comunism, după Uniunea Sovietică.
  • Photo: VIKTOR DRACHEV, AFP
    „Scenariul Crimeea” a fost pus în aplicare și în regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Unități speciale ale forțelor armate ruse au început să se disloce în estul țării.
  • Photo: MARKO DJURICA, Reuters
    Rușii au luat sub control o serie de clădiri administrative și au început să distribuie arme bandiților din regiune.
  • Photo: Vk mikaronkainen
    Concomitent, în 6 regiuni din sudul și estul Ucrainei, care, împreună cu Donețk și Lugansk au fost numite de ruși „Novorossia” („Rusia Nouă”), diversanții ruși au organizat revolte.
  • Photo: Sergei Poliakov, AP
    În Odesa astfel de revolte separatiste s-au încheiat tragic. Au fost uciși mai bine de 40 de separatiști și susținători ai Rusiei.
  • Photo: Олександр Прилепа УНІАН
    Deoarece în regiunile Harkiv, Dnepropetrovsk, Zaporijjia, Herson, Mykolaiv și Odesa forțele ruse n-au intervenit, manifestările separatiste au fost repede neutralizate, în cele mai multe cazuri chiar de către populația ucraineană locală.
  • Photo: Reuters
    Pe teritoriul regiunilor ocupate de separatiștii ruși Donețk și Lugansk guvernul ucrainean anunță operațiuni anti-teroriste.
  • Photo: Reuters
    Operațiunile Anti-Teroriste (OAT) încep în cele mai dificile condiții ca urmare a ravagiilor lui Viktor Ianukovici și ale sutelor de agenți ruși infiltrați în structurile puterii ucrainene. Forțele armate ucrainene erau inapte de luptă, iar în serviciile speciale domina sabotajul.
  • Photo: Maks LEVIN
    Unele dintre forțele de securitate patriotice au reușit să localizeze activitatea separatiștilor. Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au început crearea batalioanelor de voluntari, cu ajutorul lor a fost ridicat moralul armatei ucrainene și blocată înaintarea separatiștilor în regiunile Ucrainei.

Aprilie

  • Photo: Petro Zadorozhnyy
    Cetățenii ucraineni de rând au început să sprijine în masă armata ucraineană. Organizații de voluntari au început să asigure soldații cu îmbrăcăminte militară, hrană, medicamente și chiar tehnică.
  • Photo: Anastasia Sirotkina, Associated Press
    În ciuda eforturilor puternice și susținute ale Rusiei, planul de a sabota alegerile prezidențiale a eșuat. În toate regiunile Ucrainei alegerile au fost câștigate de Petro Poroșenko.
  • Photo: Facebook.com, petroporoshenko
    Rezultatele scrutinului au demonstrat că cetățenii ucraineni din diferite regiuni ale țării optează pentru păstrarea integrității teritoriale ale țării și pentru un stat de model european.

Mai

  • Photo: Reuters
    Tentativele Rusiei de a slăbi Ucraina cu ajutorul grupăriloor de diversanți și mercenari nu au atins obiectivul, de aceea Kremlinul începe o invazie a trupelor regulate în Ucraina fără a declara război.
  • Photo: Reuters
    Invazia rusă provoacă extinderea sancțiunilor împotriva Moscovei din partea națiunilor civilizate.
  • Photo: Serhiy Loiko/Facebook
    Oficialii de la Kremlin, prin controlul deplin asupra mass-media, încearcă să ascundă de poporul rus că a început un adevărat război cu Ucraina. Cu toate acestea, în Rusia a început să fie întoarse sute de cadavre ale cetățenilor săi. Opoziția rusească împreună cu părinții soldaților ruși omorâți în Ucraina a lansat în media campania „Încărcătura 200” („Gruz 200”) – termen folosit de militarii sovietici ce se referă la transportarea persoanelor ucise în războiul din Afganistan. Ostaşii omorâţi erau transportați în cavouri de zinc închise ermetic. Există două ipoteze despre originea acestui termen: 1) documentul-standard de însoțire a cavoului se numea „Forma 200”; 2) greutatea aproximativă a unui cavou în care se afla cadavrul era de 200 de kilograme.

Iunie

  • Photo: Oleksandr Ratushniak
    La 17 iulie 2014, de pe teritoriul controlat de teroriștii proruși a fost atacat un avion de pasageri „Boeing-777”, care se deplasa pe ruta MH-17 „Amsterdam – Kuala Lumpur”. La bord se aflau 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului.
  • Photo: Joshua Paul, AP
    Avionul a fost doborât cu tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene „Buk-М” origine rusă. Imediat după doborârea avionului teroriștii și-au asumat responsabilitatea de accindentul aviatic, dar apoi au început să nege orice implicare. Rusia, de asemenea, a negat orice implicare, inclusiv identitatea „Buk-M”, susținând că racheta nu e de producție rusească
  • Photo: DOMINIQUE FAGET, AFP
    Cu toate acestea, teroriștii n-au permis echipei internaționale de experți să efectueze o anchetă obiectivă a cauzelor tragediei. Or, cea mai mare parte a zonei accidentului a fost minată. Acele fragmente ale aeronavei, care au fost accesate de teroriști au fost transportate în Rusia pentru a fi reciclate.

Iulie

  • Photo: Hromadske.tv
    În unele raioane ale regiunilor Donețk și Lugansk, controlate de către teroriști, situația este în pragul unei catastrofe umanitare.
  • Photo: Sergei Karpukhin, Reuters
    Teroriștii au început să distrugă casele localnicilor și obiectele de infrastructură.
  • Photo: Mauricio Lima, NYT
    Au fost fixate crime în masă împotriva populației pașnice: hărțuiri, agresiuni, omoruri, crime, răpiri și violuri.
  • Photo: EPA
    În orașele Donețk și Lugansk au fost observați militari-musulmani din Caucaz, fapt ce demonstrează influența externă asupra conflictului din Ucraina.
  • Photo: TASS
    Diverse grupări de teroriști și separatiști luptă între ele pentru controlul asupra teritoriului ocupat. În timpul acestor ciocniri armate are de suferit populația civilă. Regiunile Donețk și Lugansk au părăsit 447000 de oameni.
  • Photo: Darko Vojinovic, AP
    Prin implicarea activă a Rusiei teroriștii și separatiștii distrug în mod sistematic economia și infrastructura Donbasului.
  • Photo: Maks LEVIN
    Au fost distruse mai mult de 960 km de drumuri și autostrăzi, 30 de poduri, precum și mai mult de 4500 de case.
  • Photo: Marko Djurica, Reuters
    În Rusia a fost exportat echipamentul furat de la mai multe companii și uzine din Donbas, inclusiv și de la cele care produc arme. Cărbunele extras de la minele din zona de ocupație, de asemenea, a fost exportat ilegal în Rusia.

August

  • Photo: Roman Pilipey, EPA
    Guvernul ucrainean face tot posibilul pentru normalizarea vieții în zonele eliberate de teroriști. Toate operațiunile de eliberare sunt realizate cu maximă acuratețe.
  • Photo: Petro Zadorozhnyy
    Pe teritoriul eliberat de teroriști au fost aduse sute de tone de ajutor umanitar. Sunt recuperate aproape toate școlile și grădinițele, se plătesc salariile și pensiile.
  • Photo: Sergey Kozlov, EPA
    În vederea protecției populației serviciile speciale ucrainene iau măsuri contra teroriștilor. Armata împreună cu voluntarii constuiește o linie de apărare.
  • Photo: Maks Levin
    Cetățenii Ucrainei sprijină guvernul în lupta contra teroriștilor. Mii de voluntari adună bani pentru a asigura armata ucraineană.
  • Photo: Ukrainian Ministery of DefenSe
    Ca reacție la agresiunea rusă, societatea ucraineană trăiește o veritabilă explozie de patriotism, s-a consolidat ca națiune și a creat o adevărată armată populară care luptă pentru independența țării.
  • Photo: Maks Levin
    Sute de soldați ucraineni care și-au dat viața în războiul pentru independență, precum și civilii care au devenit victime ale agresiunii ruse, sunt eroi ai istoriei moderne a Ucrainei. Ucrainenii cunosc deja prețul libertății și o vor păstra cu pietate.
  • Photo: ROMAN PILIPEY, EPA
    Națiunea ucraineană, demonstându-și aparteneța la familia popoarelor europene, nu va permine nimănui să pună la îndoială existența, istoria, viitorul și statalitatea sa.
  • Photo: Petro Zadorozhnyy
    Ucraina are deja noi forțe armate, lipsite de tradiții sovietice. E o armată de patrioți pentru care nu este importantă regiunea de provienență, limba vorbită sau religia oricărui cetățean al Ucrainei.
  • Photo: Ministry of Defense of Ukraine
    Cu siguranță, armata ucraineană va fi modernizată conform standardelor occidentale. Conducerea supremă a Forţelor Armate, din cauza lipsei de experiență, din păcate, nu ia întotdeauna doar decizii perfecte. Cu toate acestea, armata ucraineană a depășit-o pe cea rusă la capitolul reformarea armatei.
  • Photo: GRABAR VITALIY, LUFA
    E important faptul că armata ucraineană a demonstrat de numeroase ori că este una cu o mai înaltă moralitate, decât cea rusă. Din păcate, mii de tineri soldați ruși nu mai pot să se întoarcă pe la casele lor și să povestească adevărul despre războiul început de Kremlin în Ucraina. Or, cadavrele lor au fost aruncate în gropi comune pe teritoriul Ucrainei.
  • Photo: Olivier Hoslet Pool, AFP
    În anul 2014 Ucraina și-a ales un nou Președinte, Guvern și Parlament care își asumă răsponsabilitatea pentru a guverna democratic și a realiza aspirațiile europene ale ucrainenilor.
  • Photo: Valentyn Ogirenko, REUTERS
    În conformitatea cu Legea anti-corupție a început procesul de lustrație a puterii. Fiecare funcționar public tentat de corupție va nimeri sub incidenţa măsurilor drastice ale legii. În condițiile unui stat democratic, societatea ucraineană nu mai are frică de cei de la putere.
  • Photo: Maks LEVIN
    Noua cortină de fier care desparte lumea democratică de cea totalitară va apărea în curând la granița de est a Ucrainei. Semnarea Acordului de asociere a Ucrainei cu UE este primul pas pe această cale.
  • Photo: SAUL LOEB, REUTERS
    Poporul ucrainean de astăzi, la fel ca și strămoșii ucrainenilor din Rusia Kieveană și cazacii medievali, care au oprit invazia tătaro-mongolilor în Europa, sunt gata să salveze civilizația europeană de hoardele din Est.
  • Photo: Ratushniak Oleksandr
    Și de această dată – pentru totdeauna.

Toamnă